POETSKI TEATAR / TEATRUL DE POEZIE
IOAN FLORA (1950-2005)
Poetsko-muzički teatar, obojen pesničkim likom i izrazom Ioana Flore
Teatru de poezie şi muzică, inspirat din poemele lui Ioan Flora
IOAN FLORA
“Stepenik sa kojeg Joan Flora startuje, sa samo 21 godinu, veoma je visok. Čak i uticaji što se mogu nazreti u njegovom pisanju idu mu na čast, podsećajući na velikane izraza i osećanja iz velike moderne poezije sveta. Iz tačke u kojoj se nalazi, miljenik mašte i gospodar reči, ovom pesniku ne preostaje da savlada više nikakvu prepreku, već da se okrene savršenom oruđu koje poseduje, kao prema ognjenom srcu zemlje” – Đeo Bogza.
Joan Flora je autor 15 zbirki pesama, među kojima: “Činjenično stanje”, “Ljubičasti tabani”, “Švedski zec”, “Medeja i njene ratne mašine”, “Mlada sova na samrtnoj postelji”, “Doručak pod travom”. Rođen je 1950. godine u bivšoj Jugoslaviji, u Banatu. Preselio se u Bukurešt početkom ’90-ih. U poslednjim godinama života radio je kao Sekretar Udruženja Književnika Rumunije.
Njegova poslednja zbirka pesama “Doručak pod travom” (2005), ironična parafraza čuvene Renoarove slike “Doručak na travi”, kao da je bio znak koji je sam pesnik predskazao.
Joan Flora je preminuo 3. februara 2005., na najtragičniji mogući način-neočekivano.
Dobitnik je mnogobrojnih nagrada, među kojima: Nolitova nagrada (1989), Nagrada Festivala u Strugi (1978), Nagrade Udruženja književnika Rumunije (1997), Nagrada ASPRO (1997).
“Treapta de pe care debutează Ioan Flora,la numai 21 de ani,este una foarte înaltă.Chiar şi influenţele care se pot ghici în scrisul său îi fac cinste,aducându-ne aminte de maeştrii sentimentului şi expresiei din marea poezie modernă a lumii.Din punctul în care se află,stăpân pe cuvânt şi răsfăţat de fantezie,acest poet nu mai are de înfruntat nici o barieră.Cu mijloacele aduse la perfecţiune,nu-i mai rămâne decât să se întoarcă spre sine ca şi cum s-ar întoarce spre inima de foc a pământului” – Geo Bogza despre primul său volum de poezie,”Valsuri”
Ioan Flora,autor a 15 volume de poezii,printre care: “Starea de fapt”, “Tălpile violete”, “Iepurele suedez”, “Medeea şi maşinile ei de război”, “O bufniţă tânără pe patul morţii”, “Dejun sub iarbă”, s-a născut în fosta Yugoslavie, în Banatul sârbesc. A trăit la Bucureşti începând cu anii ’90. În ultimii săi ani de viaţă a fost Secretarul Uniunii Scriitorilor din România. Ultimul său volum antum – s-a spus – părea că a fost un semnal pe care si l-a dat singur poetul: se intitula “Dejunul sub iarba”, o parafrază ironică a titlului celebrului tablou al lui Renoir “Dejunul pe iarbă”…
Ioan Flora a încetat din viaţă la 3 februarie 2005, în modul cel mai tragic-neaşteptat.
A câştigat numeroase premii precum: Nolit (1989), Premiul pentru poezie, Festivalul de la Struga (1978), Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1997), Premiul ASPRO (1997).
IOANA FLORA
“…ova predstava je nastala iz želje da otkrijem svog tatu i da otkrijem sebe. Onda kada je igram, imam osećaj da kroz njegove reči govorim o meni, o mojoj duši. To je jedini način da ga približim sebi i to radim na najegoističniji mogući način – igrajući predstavu…”
Joana Flora je filmska i pozorišna glumica. Debitovala je u filmu “Roba i kinta” u režiji Kristija Pujua, noseći glavnu žensku ulogu u prvom rumunskom savremenom dugometražnom filmu selktovanom na Internacionalnom Filmskom Festivalu u Kanu 2001. godine. Dobitnica je jedne od najvažnijih nagrada filmske internacionalne industrije – nagrade za najbolju glumicu na Solunskom Filmskom Festivalu, za ulogu u filmu “Upecani” (rezija: Adrian Sitaru).
Iza nje stoje i brojne uloge u pozorišnim komadima, a ove godine Joana će imati i dve filmske premijere.
Odmah nakon Poetskog Teatra, posvećenog poeziji njenog oca, otputovaće na Berlinski Filmski Festival.
“”…acest spectacol s-a născut din dorinţa de a-l redescoperi pe tata şi de a mă descoperi pe mine. Atunci când îl joc, am senzaţia că prin vorbele lui vorbesc despre mine, despre sufletul meu. E singura modalitate de a-l ţine aproape şi o fac în cel mai egoist mod posibil. Jucând…”
Actriţă de film, teatru şi televiziune, Ioana Flora a debutat într-unul dintre rolurile principale din Marfa şi banii (regia: Cristi Puiu), primul lungmetraj din cinematografia românească actuală selectat de Festivalul Internaţional de Film de la Cannes, în 2001, în cadrul prestigiosului program Quinzaine des Réalisateurs. Mai târziu, Ioana avea să primească unul dintre cele mai apreciate premii ale industriei internaţionale de film: Premiul pentru cea mai bună actriţă, la Festivalul de la Salonic, pentru rolul din “Pescuit sportiv” (regia: Adrian Sitaru, 2007). A urmat “Periferic” (2009), în regia lui Bogdan George Apetri, lungmetraj care a fost selectat şi premiat la cele mai importante festivaluri din lume.
Anul acesta Ioana va avea doua premiere de film, în care joacă rolurile principale, una dintre ele fiind noul film al lui Adrian Sitaru “Domestic”.
Dupa spectacolul de pe 3. februarie va pleca la Festivalul de la Berlin.
ALICE IN WONDERBAND
Alice in WonderBand postoji od 1998. godine. Osnova grupe je porodica Dinjaschwillov koja je bazirana u kućnom Motherland studiju na Fruškoj gori, Stražilovo, kraj Novog Sada. Muzika je osnovni vid njihovog umetničkog izraza, ali se takođe bave i teatrom, pisanom reči, primenjenom i vizuelnom umetnošću, duborezom, zdravim životom i ishranom, jogom, redefinisajnem dobrog i normalnog za sebe i generacije koje slede. Žive umetnost. Neka živi umetnost!
Alice in WonderBand s-a înfiinţat în anul 1998. Baza trupei este formată din membrii familiei Dinjaschwillov, care trăiesc în Motherland, un studio creativ de pe Fruška Gora, Stražilovo, în apropierea oraşului Novi Sad. Principala lor formă artistică de exprimare este muzica, dar, la fel de importante sunt şi teatrul, cuvântul scris, arta vizuală, cioplitul în lemn, viaţa sănătoasă, yoga, toate lucruri prin care îşi redefinesc viziunea despre ce este normal pentru ei şi generaţiile ce-i vor urma. Trăiesc arta. Trăiască arta!
Marko Nelom Dinjashwillov
vokal, bubnjevi / vocal, percuţie
Ana Vilovka Dinjashwillov
vokal, klavijature, klavir / vocal, clape, piano
